cupola muzicală a cărţii (II)


poemul care pare a fi cel mai gustat şi de avizaţi, dar şi de simpli cititori, care vor să se bucure pur şi simplu de o serie de imagini. e singurul poem despre care nu am auzit cuvinte urâte sau ironice. în acest poem sunt trei referinţe muzicale. întâi poemul, apoi clipuri care să îl înspţească.

copacul şi Adela

ochii mei veghează naufragiul cărnii tale Adela copacul plânge râde vibrează copacul vociferează la orice cuvânt
şi-a agăţat ramurile de carnea ta Adela aproape că o devorează vorbim ore în şir despre acest copac
acum stăm lângă crengile lui
ne-am aşezat pe o bancă în cişmigiu copacul spune că nu ar trebui să te cheme Adela numele tău e nepotrivit pentru o fată din berceni care fumează două pachete pe zi
copacul şi-a agăţat ramurile şi de oasele tale adela copacul vrea să dispari la douăşapte cum au dispărut joplin hendrix morrison copacul ascultă rock
Adela copacul vociferează la orice cuvânt

prima dată joplin cu Me And Bobby Mcgee

apoi, acel chitarist, de fapt Chitaristul, Voodoo Child

&

nu în ultimul rând, un pilon al cărţii, JDM.

Advertisements

Leave a comment

Filed under muzica din carte

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s