strofe pentru vânt


Nu te cunoastem nimeni!…Si totusi, te simtim cum mergi cu noi alaturi, pe camp si prin orase, si cum iti schimbi fiinta — proteic anonim — cu suflet de duhovnic si gesturi de cravase…

Nu te cunoastem nimeni!…Dar stim ca tu respiri prin noi si-n orchestrarea naturii, cand s-agita, tu esti cand piculina cu scurte ciripiri, cand toba unisona cu racnete de vita…

Nu te cunoastem nimeni!…
Dar stim ca ne esti frate, desi, mergand alaturi, ramanem tot straini, si cand ne mangai fruntea si holdele bogate, si cand ne smulgi copacii din camp si din gradini…

Cand negrele corabii cu pantecele pline te simt in panze, gata cu ele sa pornesti, noi stim ca-ndestularea soseste, si cu tine sosesc si matelotii, si noile povesti…

Si tot asa, pe dealuri, cand morile-si iau zborul, si aripile-ti canta un imn de preamarire, noi stim ca Don Quijote e-nvins, si-nvingatorul esti tu, ce ne-aduci paine, belsug si fericire.

(din antologia alcătuită de Emil Manu, 1969)

Advertisements

Leave a comment

Filed under poezie

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s