mult mai târziu


I – mult mai târziu

se înserase de ani buni. totul se omogenizase. nu mai cunoșteam nimic. nici buzele, nici clapele pianului domnișoarei Christina, nici pleoapele  alunecând abrupt ca o apă rece peste țepii unei flori de apartament.

II – ryu

nu puteam să mă desprind de barul acela. cărțile așezate haotic, nerespectând nicio istorie pertinentă a literaturii. fără formă de pudoare. de la marchizul de sade la ryu murakami, de la dostoievski la m. vakulovski.

coborâsem scările. puteam aluneca oricând/oricum/oriunde

și

mă canalizasem pe orice altceva decât pe cei din jurul meu. mi-era  teamă că-mi vor strivi oasele chiar pe ultima treaptă.


Advertisements

Leave a comment

Filed under poezie

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s