sonată pentru pian şi patine


pentru M.

şi moartea (…) l-a împins la dans, la dansul alb şi rece ca osul. (Wojciech Kuczok, Mizeria)

nu fiecare adiere te apropie de coala de hârtie nici măcar nu zgârie gheaţa pe care păşeşti fără a înţelege că în jurul tău lumea se opreşte cum se opreşte mintea unui om în timpul unui cutremur de pământ

şi nu poţi înţelege eşti o patinatoare înnăscută iar orice reproş în acest sens nu poate avea acoperire dacă ai fi pianistă probabil că ţi-aş tăia degetele cred că ai putea interpreta bucăţi din rachmaninov şi fără ele doar cu mănuşile de catifea.

pentru o patinatoare lucrurile sunt ceva mai complexe şi nu le poţi rezolva  cu un simplu cuţit

am vrut să stau o vreme singur departe de oraşul acesta îngheţat care nu a cunoscut zăpada să pot înţelege cum pierderea unei pisici poate fi mai dureroasă decât pierderea propriei mame am crezut că plâng de fapt îmi lăcrima ochiul stâng de la oboseala de peste zi muncisem mult muncisem foarte mult dar voiam să te văd patinând să pot crede pentru o secundă că ai ceva din graţia katarinei witt

în jurul tău lumea se opreşte cum se opreşte mintea unui nebun în timpul unui cutremur de pământ

Advertisements

7 Comments

Filed under poezie

7 responses to “sonată pentru pian şi patine

  1. CB

    Prima jumătate îmi place mai mult,este partea autentică și convingătoare ,vizibilă îndeosebi prin ” dacă ai fi pianistă probabil că ţi-aş tăia degetele cred că ai putea interpreta bucăţi din rachmaninov şi fără ele doar cu mănuşile de catifea “,a doua ,prea fluidă,pierde din densitate

    Cristina B

  2. Pingback: au încremenit în aer | absolut obişnuit

  3. ti-am zis ca o sa-ti las parerea, scuze ca vine abia acum.
    ideea mi se pare f misto, dar te impiedici in cuvinte de legatura, cuvinte prea multe si ai o obsesie pentru conditionale
    uite cum vad eu imaginile, putin mai aerisite.

    nu orice adiere te apropie de coala de hârtie unele nici măcar nu zgârie gheaţa pe unde păşeşti
    în jurul tău lumea se opreşte ca mintea unui om în timpul unui cutremur
    (şi) nu înţelegi eşti o patinatoare înnăscută
    reproşurile n-au niciun sens
    să fii pianistă ţi-aş tăia degetele
    tu poţi interpreta rachmaninov şi fără ele
    doar cu mănuşile de catifea
    pentru o patinatoare lucrurile sunt ceva mai complexe
    nu le poţi rezolva cu un simplu cuţit
    am vrut să stau o vreme singur departe de oraşul care nu a cunoscut zăpada
    să pot înţelege cum pierderea pisicii e mai dureroasă decât pierderea mamei
    am crezut că plâng
    de fapt îmi lăcrima ochiul de la oboseală
    muncisem mult
    dar voiam să te văd patinând
    să pot crede o secundă că ai ceva din graţia katarinei witt
    în jurul tău lumea se opreşte ca mintea unui nebun în timpul unui cutremur

    zic si eu. tu organizeaza-le in strofe cum erau, ca ti le-am zapacit de tot.

  4. multumesc mult pentru trecere!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s