La Muse Venale


La Muse Vénale

Ô muse de mon coeur, amante des palais,
Auras-tu, quand Janvier lâchera ses Borées,
Durant les noirs ennuis des neigeuses soirées,
Un tison pour chauffer tes deux pieds violets?

Ranimeras-tu donc tes épaules marbrées
Aux nocturnes rayons qui percent les volets?
Sentant ta bourse à sec autant que ton palais
Récolteras-tu l’or des voûtes azurées?

II te faut, pour gagner ton pain de chaque soir,
Comme un enfant de choeur, jouer de l’encensoir,
Chanter des Te Deum auxquels tu ne crois guère,

Ou, saltimbanque à jeun, étaler tes appas
Et ton rire trempé de pleurs qu’on ne voit pas,
Pour faire épanouir la rate du vulgaire.

 

Muza venală

O Muza mea iubită, îndrăgostind palate,
O să ai tu, când vântul Ghenarul și-o purta,
Când negre griji și-omături la tine-or înnopta,
Cămin să-ți încălzească picioarele-nghețate?

O să-ți învie umeri de marmure pătate
La razele pătrunse prin oblonirea grea?
În punga mai uscată ca însăți gura ta,
O să aduni, tu, aur din bolțile-nstelate?

Ca să câștigi o pâine, îți trebuie să-apari
Ca un diac ce-nalță cădelniți la altar,
Psalmodiind litanii în care n-ai crezut,

Sau să-ți arăți, paiața lihnind de nemâncare,
Hazlia strâmbătură cu plâns necunoscut,
De râs să-și salte burta mulțimile murdare.

(Traducere Ion Pillat)

din ediția Gunivas a Florilor Răului, ediție bilingvă, 2001

Advertisements

Leave a comment

Filed under poezie

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s