Tag Archives: ceausescu

bustul lui leonid brezhnev


de obicei tramvaiul 25
e o simfonie de izuri periferice
boschetari mame cu copii alaptându-i același cimitir evreiesc
pe chipul lor ceaușescu sapă și acum

există și tramvaie în care
cerșetori discută cu bustul lui leonid brezhnev
de la egal la egal
ca într-un fel de biserică universală

(cred că) era un filosof spaniol
jose ortega y gasset
căruia nu îi plăceau deloc masele

or reluarea acestui tablou-tramvai
de bruegel cel bătrân
nu ne scoate nicidecum din letargie

sursa foto aici

cu italic: bucată de vers din Ciprian Măceșaru

Leave a comment

Filed under poezie

şi Ceauşescu a citit Rock în Praga


Fiu al epocii sale, conectat la tehnologie, virtual, dar si cunoscator al cotidianului, Andrei Zbirnea, brav absolvent de Chimie, a descoperit chimia dintre cuvinte, si pe pe ritmuri de rock si heavy metal, ne invita in intimitatea sa poetica, in care intram deschizand cartea sa, Rock in Praga, a doua carte a autorului, dupa Sapte ani de cautari (Editura Amurg Sentimental, 2008) insa poetul afirma ca acesta este de fapt „debutul real”. (de Ion Valentin Ceauşescu)

Continuarea o găsiţi aici.

Leave a comment

Filed under aprecieri critice

Dragă Freddie


În fiecare an îmi aduc aminte de ziua ta de naştere. Ciudat, nu? Am prieteni cărora uit să le dau telefon de ziua lor, sau mai nou să le scriu pe zidul de facebook. Ah, scuză-mă, facebook e o reţea online de socializare, când ai plecat tu nu exista aşa ceva. Nu ai pierdut mare lucru.

Îmi amintesc prin ’88, ’89 când priveam fascinat magnetofonul, ascultând piesele tale. Sunetele mă fascinau. Ştii ce mă mai fascina? Contorul magnetofonului. El înregistra timpul. Pe vremea aia timpul avea răbdare cu mine, cu noi. Timpul avea răbdare cu răstimpurile. Aveam 2 anişori. Încă erai pe aici.

Posibil să mă fi gândit că într-o zi te voi vedea în concert. Nu ştiam eu de Ceuşescu, de Zidul Berlinului şi de toate celelalte (cata)clisme ale secolului XX. Ai intrat în galeria marilor muzicieni pe care nu îi voi vedea niciodată cântând. Dar, cine ştie când ne vom întâlni şi vei compune piese pe versurile mele. Da, promit că voi compune şi în engleză. Sau, dacă nu voi angaja o traducătoare sexy care să traducă versurile în engleză. Oare e adevărat ce scrie Beigbeder? Că şi Versace şi Kobain şi Bokowski stau ascunşi pe o insulă şi râd de osanalele noastre? Te amuză idolatria unora? Te bucură admiraţia altora?

PS: Data viitoare să îmi trimiţi adresa ta de mail, ăştia la poştă sunt indiscreţi şi îmi deschid plicul…doar nu vrei să venim toţi pe insula Mercuria!

3 Comments

Filed under rock (în)terviu Praga, zona de rock