Tag Archives: ofelia prodan

maine la gaudeamus alături de Ofelia Prodan și Claudiu Komartin


Ne vedem mâine la standul 19 al editurii herg benet…ora 14…

vă pup pe toți!

http://www.facebook.com/events/183984455021867/ pagina oficiala de facebook a evenimentului;

Advertisements

Leave a comment

Filed under anunţuri din zona literaturii

Laureații IDC II


IDC’11

Laureații Concursului Incubatorul de Condeie, ediția a II-a – 2011:

 

Secțiunea POEZIE

Miruna-Ştefana Belea (n.1992, Ulmeni, Jud. Dâmbovița)
Bianca Dobrescu (n. 1992, Mioveni, Jud. Argeș)
Diana Frumosu (n.1993, Criuleni, Republica Moldova)
Elena Gabriela Lazăra (n. 1992, Balș, Jud. Olt)
Ana-Maria Lupaşcu (n.1993, Vama, Jud. Suceava)
Iulia Matei (n. 1991, Cluj-Napoca, Jud. Cluj)
Radu Niţescu (n.1992, București)
Andreea Teliban (n. 1991, Broșteni, Jud. Suceava)
Vlad Văidean (n. 1992, Baia Mare, Jud. Maramureș)
Ana-Maria Vîjdea ( n. 1991, Buzău, Jud. Buzău)

se poate vedea conturată o generație de pe o arie geografică extrem de generoasă, care vine din Maramureș, trece prin Cluj, Olt, Argeș, face o escală la București, pornește spre Moldova prin Buzău și își atinge apogeul în Suceava și Criuleni, Republica Moldova…vârstele cuprinse între 18 și 20 de ani…o antologie omogenă spun eu, cu o prefață de Ofelia Prodan. O să spun și eu vreo 2 vorbe în postfață, nu vă îngrijorați. 

Pentru jurizarea la poezie mulțumesc Ioanei Stanciu și Ofeliei Prodan! (cuvintele mele)

 

Secțiunea PROZĂ SCURTĂ 

Mircea Adrian (n. 1980, Cugir, Jud. Alba)
Diana Roman (n. 1965, București)
Loredana Elena Nicu (n. 1985, Zărnești, Jud. Brașov)
Andreea Rău (n.1982, Bacău, Jud. Bacău)

Pentru jurizarea prozei trebuie să mulțumesc lui Marius Ghilezan, Oanei Uță și Ancuței Iosif. (cuvintele mele)

 

Mulțumim juriului pentru promptitudine și dedicare: Oana Uță, Ancuța Iosif, Ioana Stanciu, Ofelia Prodan, Andrei Zbîrnea și Marius Ghilezan! Mulțumiri speciale lui Andrei Zbîrnea pentru gestionarea impecabilă a conținutului!

Mulțumiri Andreei Banciu pentru activism! Mulțumiri Monicăi Ramirez pentru răbdare și optimism!

Premierea va avea loc pe 19 Nov., în București și sunt invitați toți aplicanții la Concursul IDC, precum și participanții de la Atelierele de Creative writing. Locația și ora vor fi anunțate ulterior. Avem o listă lungă de prieteni, activiști și parteneri cărora trebuie să le mulțumim public. ;)

preluare: http://idc.adlittera.com/

 

 

Leave a comment

Filed under anunţuri din zona literaturii

componența juriului IDC


Juriu

Anul acesta, la editia a II-a a Concursului literar, am decis sa beneficiem de calitatile pe care le au premiantii editiei precedente. Astfel, in juriul am cooptat 4 premianti care au raspuns afirmativ cererii noastre, intelegand nevoia de a se implica in proiectul cultural “Incubatorul de condeie”. Alaturi de ei s-au alaturat profesionistii din litere si comunicare.

Le multumim pentru incredere:

Andrei Zbîrnea, 

născut la 20.11.1986 în Urziceni,  este licenţiat al Facultăţii de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti. A publicat poezie în revistele Orizont Literar Contemporan, Subcultura și Tiuk!. A fost editor al revistei Subcultura (on-line şi tipărit). A susţinut mai multe lecturi, dintre care, cele mai importante sunt cele de la Cenaclul Marin Mincu şi de la Institutul Blecher. Rock în Pragaeste debutul real al lui Andrei în poezie. Blogulhttps://rockinpraga.wordpress.com/ este spaţiul virtual al autorului. 

Diferența dintre literatură și maculatură este ca diferența dintre atletism și patinaj artistic. Consider că sunt suficient de pregătit să observ această diferență și cred cu tărie că au rămas talente încă nedescoperite, care pot însemna ceva în literatura anilor ce vin. Cred în Incubatorul de condeie, pentru că e un proiect ambițios, pentru și întru literatură.

Oana Cristina Uţă,

n. 1983, Bucureşti. Scrie şi citeşte de la 6 ani, obligată fiind să-i citească basmele fraţilor Grimm surorii mai mici. În liceu se pierdea aproape lunar în Pădurea spânzuraţilor a lui Rebreanu ca mai târziu să-l ţină captiv în poşetă doar pe Mishima. Mergând astfel pe firul apei, îşi ia masterul în marketing, lucrează 4 ani în publicitate pentru ca în prezent să desluşească kanji ca studentă în anul 2 la japoneză. În 2010 participă şi câştigă la IDC, secţiunea proză scurtă iar din 2011 îşi îmbracă poveştile în plic în cadrul proiectului „Poveştiri fără filtru”.

“Incubatorul de condeie” (IDC) a fost primul concurs literar la care am participat şi pot spune că emoţia simţită în momentul trimiterii mailului cu înscrierea va fi probabil greu de egalat. O experienţă cu totul specială la care au contribuit în primul rând colegii de la atelierul IDC (A1-IDC) – Gena, Claudia, Manuela, Silvia, Catinca, Raluca, Decebal, Aurel, Rodica, Elada, Iordana – oameni pe care sunt mândră că i-am cunoscut şi care au transformat câteva ore dintr-o zi de sâmbătă în poezie, poveşti cu prunci şi văcuţe ce stăteau agăţate de un colţ de lună – toate cusute frumos de fumul ce ieşea atât de boem din ţigara lui Mario.

Editia a II-a a IDC vine într-o perioadă când din păcate tânăra generaţie dă dovadă de o inapetenţă pentru literatură, cărţi – lecturarea & înţelegerea lor, totusi eu aştept ca viitorii participanţi la IDC să arate că scrisul şi cititul încă se mai poartă”.

Ioana Stanciu

are 21 de ani, este nascuta intr-un orasel de munte, Piatra-Neamt, iar in prezent studiaza in Bucuresti, la Facultatea de Stiinte Politice.
Ii place sa scrie, despre ceea ce vede, simte, traieste, iubeste, regreta sau spera. Iubeste literatura, muzica, fotografia si oamenii frumosi, iar a doua sa casa este marea. Doreste nespus sa bea o cafea, poate intr-o alta viata, cu Eliade, Cartarescu, Brumaru, Sorescu, Barbu sau Pillat.
Crede ca poezia i-a deschis un drum spre a se descoperi si, cu siguranta, mai are inca multe de aflat…


“Incubatorul de Condeie” – un nume minunat pentru un concurs de debut literar, un concurs special pentru mine, intrucat, intr-o perioada mai gri pentru mine, din punct de vedere al creatiei literare, mi-a dat un imbold pentru a continua sa scriu, pentru a spera la lucruri mai mari, pentru a-mi valorifica in continuare condeiul, trecut prin acest “incubator”, pus in functiune de oameni frumosi, simpli si dedicati, care  se gandesc si la debutantii in poezie sau proza.

Debutanti care, indiferent ca au 20, 40 sau 60 de ani, sunt poate prea neincrezatori sau prea timizi pentru a se “arunca” direct in alte concursuri literare de notorietate in Romania.
Multumesc, proiectului AdLittera si organizatorilor IDC, pentru ca mai credeti in cultura, in talent, in imaginatie, in literatura, in libertatea de expresie si in viitor!
Multumesc pentru ca sunteti ALTCEVA intr-o lume din ce in ce mai gri!”

Ancuța Iosif

are 22 de ani, a terminat vara asta facultatea de jurnalism şi-i plac oamenii la nebunie. Are răbdare să-i asculte, să scrie despre ei şi este într-o permanentă căutare de poveşti. Dacă nu este în oraş, înseamnă că a fugit prin munţii noştri. Scrie în revista „Stud-Life” şi  profita de răbdarea editorilor de la „Decât o Revistă”, care o invaţă cum să „show, don’t tell” în articole. Anul trecut s-a numărat printre câştigătorii IDC la secţia „proză scurtă”, iar anul acesta face parte din juriul concursului – la aceeaşi categorie – pentru că ştie că ficţiunea porneşte în fond tot de la fapte reale şi asta e frumuseţea genului: te poţi juca cu personajele şi cu realitatea lor.

“Voi frunzări lucrările voastre şi le voi alege pe cele care mă fac să-mi pun întrebări, să vreau să continui lectura şi nu pe cele care-mi vor da răgaz să-mi fac o cafea. Vreau să mă faceţi să văd cadrul şi personajele, să nu-mi spuneţi că era toamnă, ci că frunzele uscate gemeau sub paşii personajelor voastre. Răsturnările de situaţie care bulversează sunt un plus. Limbajul să fie cum vreţi voi – simplu sau pentru elitişti – dar cu toate cratimele și diacriticele la locurile lor.”

Ofelia Prodan

s-a născut în localitatea Urziceni, din Ialomița. Studii de sociologie la Universitatea din București, studii postuniversitare la Facultatea de Informatică, Universitatea Politehnica, București. Debut absolut cu volumul Elefantul din patul meu. A publicat poezie în majoritatea revistelor literare importante din România.

Volume publicate
Elefantul din patul meu, Vinea, iunie 2007 (Marele Premiu Ion Vinea, 2007; Premiul pentru debut al Asociației Scriitorilor din București, 2008; Premiul revistei Luceafărul, 2008; Nominalizare la Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu – Opera Prima, 2008)
Cartea mică, Brumar, noiembrie 2007 (nominalizare la premiul “Euridice”, 2008)
Invincibili, Vinea, iunie 2008
Ruleta cu nebun, Vinea, noiembrie 2008 (Premiul Special la Festivalul Național de Poezie “George Coșbuc”, ediția XXV, 2009)
În trei zile lumea va fi devorată, Paralela 45, 2010  (Nominalizare la Premiul Marin Mincu, 2010)
Ulise și jocul de șah (Ulysses and the game of chess), volum bilingv, Charmides, 2011

Mai multe poeme ale Ofeliei Prodan au apărut în:
Antologia Colocviului Tinerilor Scriitori, coord. Antonio Patraș, Ed. Convorbiri literare, Iași, 2008
Poezia antiutopică. O antologie a douămiismului poetic românesc, Daniel D. Marin, Ed. Paralela 45, Pitești, 2010
Cele mai frumoase poeme din 2010, Claudiu Komartin și Radu Vancu, Ed. Tracus Arte, București, 2011

“Aş dori să văd concurenţi care să spargă barierelele autoimpuse de generatiile anterioare prin noutate şi consistenţă.”

Marius Ghilezan

Programat în Maramureş, Marius Ghilezan a fost adus de părinţi să se nască la Timişoara, în 1964, anul morţii lui Sam Cooke, la doar 33 de ani. A copilărit între bunicii de pe Lunei şi Someşului, străzi din Fabric-ul timişorean. Descoperă de mic portrete ale Regelui Mihai, alături de titluri de proprietate şi mulţi bani în podurile caselor. I s-a spus că nu are voie să mărturisească, de teama comuniştilor, bogăţiile de taină. A trăit mulţi ani în casa plină de trandafiri a industriaşului Bojak, care a fost obligat să părăsească ţara după naţionalizare. La ceilalţi bunici, dinspre tată, a cunoscut-o la familia Gherman pe Doina (Ana Blandiana). L-au impresionat din şcoala generală Marin Preda şi Mircea Eliade. Avea poemele lui Ginsberg în copii la indigo. Adrian Păunescu i-a recitat la vârsta de 14 ani un poem în Cenaclul Flacăra. De mic a crescut cu inima violetă, iubind-o cu toată fiinţa sa pe Poli Timişoara. Ulterior i-a dedicat o carte: FURIA (Humanitas, 2005). În 1989 a participat la toate evenimentele revoluţiei. Încă din 12 ianuarie 1990 s-a înscris în PNL, fiind redactor-şef adjunct al ziarului DIALOG LIBERAL. Ulterior a devenit sfetnic de taină a lui Corneliu Coposu. A studiat Jurnalistica şi Psihologia. Ca urmare a unui stagiu în America, a publicat primul MANUAL DE CAMPANIE ELECTORALĂ din România. Este autorul volumelor de eseuri: HOŢIA LA ROMÂNI şiIMPOSTURA – DESPRE SNOBISM ŞI PUTEREA FALSULUI. Recent, la Editura Corint i-a apărut volumul de versuri: ŢIGARA UNUI VIITOR DE PAIE. Ca şi ziarist a lucrat la ROMÂNIA LIBERĂ, EVENIMENTUL ZILEI, COTIDIANUL, fiind colaborator al BBC, Europa liberă, Vocea Americii, Dilema, Observatorul cultural, Timpul, Lumea liberă (New York), Patria, Banatul, Timişoara, Luceafărul de dimineaţă. A fost lector la Institutul Diplomatic Român, Institutul Naţional de Administraţie, Transparency International. Consilier la doi prim miniştri şi un primar general al capitalei, toţi de dreapta. Critic acid al criptocomunismului A coordonat diverse campanii electorale. Este vicepreşedinte al Asociaţiei Profesioniştilor de Relaţii Publice şi membru al American Association of Political Consultants. Coordonează blogul de cărţiBOOKISEALA.

Aş vrea ca din Incubatorul de condeie să sară leul British, vieţuitoare de care românii nu prea au avut parte. Aş încuraja tinerele talente care au povestea în sânge şi personaje de forţă în scris. Poate visez…

sursa: http://idc.adlittera.com/juriu/

Leave a comment

Filed under anunţuri din zona literaturii

ultima noapte de ofelia prodan


Dimineaţa, ora 6, metrou M2, foarte multă linişte şi un poem…

cât frig cât întuneric doamne
respir cu atâîta teamă aerul rece
sunt ca un om gol pe stradă în miezul zilei
între noi au crescut oraşe imense pustii
şi gropi de gunoi
din gura mea întredeschisă ies doar icnete
e atâta durere în mine încât simt
că aş putea creşte în linişte
la piept o broască ţestoasă

din invincibili, editura vinea, 2008

Leave a comment

Filed under poezie

Un tratat de istorie alternativă


Titlu: Ulise şi jocul de şah/ Ulysses and the game of chess

Autor: Ofelia Prodan (traducere în engleză Florin Bican)

Editura: Charmides

Anul apariției: 2011

Număr de pagini: 117

Preț estimativ: 15 RON

Editor: Gabriel Ţărmure

 

Ulise şi jocul de şah este continuare firească a volumului În trei zile lumea va fi devorată , prin forţa narativă, dar şi prin creionarea mai accentuată a personajelor. Metafora jocului de şah nu este aleasă întâmplător, datorită universalităţii acestuia în timp şi în spaţiu. De aici, a rezultat, aş spune în mod firesc un tratat de istorie alternativă. Toate devin alternative, inclusiv cronologia, cu care Ofelia jonglează.

Puntea de tranziţie, dintre penultima şi cea mai recentă carte a autoarei, o reprezintă crearea unor scenarii foarte puternice, dar care se contractă în finaluri obişnuite, deloc hollywood-ene. De aici se deduce o filosofie a Ofeliei, cum că nu orice împrejurare de evenimente inefabile, trebuie să se încheie într-un mod apocaliptic sau senzaţional.

Oedip a plâns apoi a râs apoi iar a plâns

şi a început să meargă pe toate drumurile

cu pletele albe-n vânt

continuându-şi absorbit discuţia

cu preafrumoasa hetairă

pe care în grabă

o uitase goală în prada poftelor trupeşti

în taverna mizeră

(în orbire)

Autoarea îşi alege atât personaje care au însemnat ceva în istoria omenirii, dar şi personaje care, probabil, au marcat într-un fel istoria personală. Cu tot acest ultim aspect, maturitatea poetică a Ofeliei se vede prin rolul de observator pe care   şi-l asumă.

Nici când bodyguardul m-a

dat în şuturi afară n-am înţeles

mare lucru. Şi nici acum

după ce au trecut 3 ani de zile

nu mă pot lăuda cu vreun dram

de înţelegere, deşi suntem un cuplu

aş spune aproape reuşit,

un cuplu care iese la plimbare

în fiecare duminică împreună cu alte cupluri,

aş spune la fel de reuşite,

pentru a găsi soluţii rezonabile

la plictisitoarele probleme de planning familial.

(planning familial)

Uneori, Ofelia încearcă să demonteze, chiar să se amuze pe seama unor mituri istorice. Din acest punct de vedere, povestea lui Don Quijote şi a Dulcineei devine un triunghi amoros, în care este implicat şi Sancho Panza. Fiecare dintre noi a protestat, măcar o dată în viaţă la finalul unei poveşti fie el, final de carte, final de piesă de teatru, sau final de film artistic. Aşa văd eu desfăşurarea poemului sub smochin, ca pe o atenţionare adresată scriitorului Miguel Cervantes.

 Sancho Panza şi Dulcineea

Se iubesc fără sfială sub smochin

Sub smochin sforăie cumplit Don Quijote

încât din smochin cad în cascadă smochine

(sub smochin)

Cu tot aerul ludic şi poznaş al unora dintre textele dintre aceste coperte, poemul Rachela aduce o lirică extrem de dură, o poezie în care sunt puse în dialog două generaţii aparent depărtate una faţă de cealaltă, străbunica şi copii. Aceştia din urmă aşteaptă o poveste. Aducerea în discuţie a Auchwitz-ului nu e deloc un act de teribilism, caracteristic unora dintre tinerii poeţi, ci, dimpotrivă, desenează o istorie, o dramă personală a unui personaj din cel de-Al Doilea Război Mondial, dramă ce nu a fost consemnată în manualul de istorie din clasa a XI-a. Pierderea logodnicului este substituită cu un şobolan, însă pierderea acestei vieţuitoare nu va mai putea fi substituită niciodată…

dar într-o zi un bărbat mort de foame

l-a văzut în mâinile Rachelei

şi era aşa dolofan, Fritz încât

bărbatul ăla l-a smuls dintre mâinile Rachelei

l-a omorât şi apoi l-a jupuit

şi l-a gătit cu boabe de fasole

şi l-a mâncat chiar sub ochii Rachelei

care de durere a înnebunitşi vorbea singură

(Rachela)

Finalul volumului Ulise şi jocul de şah beneficiază de o mutare neaşteptată, şi anume trecerea spre viitor, prin intermediul serialului care a marcat copilăria, adolescenţa şi tinereţea generaţiilor născute în anii 60, 70 şi 80, Star Trek . Personajul ales de Ofelia este un klingonian, o făcătură a Hollywood-ului, cu o soartă nefericită printre pământenii revoltaţi: îl dezbrăcară de haine/îi jupuiră pielea scalpul prepuţul.

Cum spunea poetul Ion Mureşan, pe coperta a IV-a, volumul va avea mare trecere la copii şi la savanţii nebuni şi la nebunii-savanţi. Astfel, îmi permit să îi ridic Ofeliei Prodan o provocare: să scrie o carte pentru copii şi eu voi fi primul copil de 24 de ani care o va cumpăra

 

Leave a comment

Filed under recenzii de carte